noutăți

Argument pentru ­Dezvoltarea Personală

miercuri, 10 iunie 2015 | dezvoltare personala , psihologie

Tendințele se schimbă periodic, dar permanent, în tot ceea ce privește societatea de consum – lumea modei vestimentare (vezi imperiile retailerilor ce aduc influențele haute couture direct în stradă), tehnologiile de uz personal (vezi ultima generație de telefoane inteligente, tablete sau, de ce nu, HoloLens –  ultimul răcnet în materie de tehnologie integrată), educație și formare profesională (vezi specializările și cursurile de management, leadership, influențare sau motivare și explozia cererii de specialiști IT pe piața mondială a muncii) și multe, multe alte astfel de exemple.

Mai puțin vizibilă, însă, este schimbarea în interiorul sistemelor de educație. În realitate, aici este structura de rezistență a societății viitorului, sistemele de educație fiind cele care au responsabilitatea de a conserva și populariza cultura și științele, pe de o parte, dar și de a integra în curricule ultimele tendințe și descoperiri în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor, ritmurile de achiziție și integrare a informațiilor noi, echilibrarea conținuturilor materiilor școlare și, extrem de important, adaptarea la tehnologiile prezentului și la evoluția cererii de pe piaețele de muncă ale diverselor specializări profesionale.

Problema reală din zilele noastre constă în adaptarea conținuturilor educaționale la o cantitate din ce în ce mai mare și mai diversificată de informație, în condițiile în care receptivitatea și interesul personal pentru înmagazinarea de informații specifice scade proporțional cu creșterea accesului la bazele de informații online – să fim serioși, ce răspuns nu putem găsi astăzi pe Google?

Devine din ce în ce mai evidentă nevoia societăților prezentului de a introduce în programele educaționale standardizate noi conținuturi, axate nu pe livrarea de informație cognitivă specializată, ci pe dezvoltarea abilităților practice ale copiilor de a jongla cu informațiile disponibile și de a-și integra și angrena – în beneficiul propriu și al comunității – aptitudinile, cunoștințele și motivația. În plus, specializările opționale (reale) pe diverse domenii de interes ar trebui să fie disponibile, în cadrul sistemelor educaționale, de la o vârstă mai mică, tocmai pentru a oferi tinerilor șansa de a deveni independenți și funcționali, din punct de vedere profesional, de la o vârstă rezonabilă (adică nu mai mult de 25 de ani!!!). Numai în acest fel, școlile viitorului vor putea face față propriilor studenți și numai în acest fel vor beneficia studenții (cu adevărat și pe termen lung) de cei 20 de ani – în medie – investiți în propria educație.

În condițiile în care structura sistemelor de educație este caracterizată de o imensă inerție și rezistență la schimbare, soluțiile au început să apară din exteriorul sistemelor standardizate. Tinerii specialiști, care încearcă să se independizeze și să valorifice antreprenorial propriile cunoștințe, au început (până și în România!!!) să ofere servicii profesioniste de consiliere și dezvoltare personală, adresate atât copiilor, cât și adulților, vizând acea categorie de public interesată de eficientizarea și echilibrarea eforturilor personale sau ale copiilor lor.

Dezvoltarea personală constă tocmai în descifrarea acelor clusteri de informație pe care fiecare dintre noi o absoarbe automat și inconștient din lumea înconjurătoare, odată cu avansarea în vârstă și cu diversificarea experiențelor personale.

Dezvoltarea personală înseamnă educarea propriei minți către conștientizare, autonomie și dezvoltare echilibrată. Acest lucru presupune explorare și autocunoaștere psihologică și fiziologică, gândire critică și testarea realității, recunoașterea emoțiilor și gestionarea stărilor afective, adaptare la situații și persoane diferite și jonglarea creativă și practică cu propriile cunoștințe, comunicare autentică, intențională și asertivă, atât verbal, cât și corporal, stabilirea și menținerea relațiilor semnificative și multe, multe alte aptitudini și abilități absolut necesare autosustenabilității și autoactualizării.

Când toate aceste lucruri sunt limpezi și la îndemână, singura alegere responsabilă pe care o putem face, fiecare dintre noi, este să ne preocupăm activ de dezvoltarea personală (a noastră, a copiilor și a apropiaților noștri) și să cerem ajutorul specialiștilor – cel puțin pentru construirea unei strategii stucturate logic și funcțional a procesului de dezvoltare personală!

Psih. Silvia Guță